Dermatologie.md

Medicina estetică şi componentele ei – similitudini, diferenţe, oportunităţi

Scris pe 12 septembrie, 2010 de Boris Nedelciuc

Motto: Beauty without intelligence is a masterpiece painted on a napkin.

Ce este mai important: imaginea sau valoarea, forma sau conţinutul? Valorile nu pot fi înlocuite de imagine. Dar nici imaginea nu poate fi neglijată, trecută cu vederea. O atitudine formată din valori şi îmbrăcată de imagine ne dă un plus de încredere, ne provoacă la creativitate, la exprimarea liberă a ideilor, la performanţă. Iată de ce nu trebuie ales între valoare şi imagine. Una este structura, cealaltă – design-ul. Ele nu pot străluci decât împreună. În context, un atribut important al imaginii, adică al frumuseţii este pielea vizibilă. Iar atunci când vorbim despre piele, subînţelegem, evident, şi fanerele ei (părul, unghiile).

În înţelesul popular, arta de îngrijire şi înfrumuseţare a corpului omenesc se numeşte cosmetică. Un alt domeniu, oarecum înrudit, cosmetologia, a apărut mult mai târziu. Cu regret, multă lume confundă aceste 2 noţiuni, iar de aici şi interpretările eronate vizavi de personalul care activează în aceste domenii: cosmeticieni, respectiv cosmetologi. Nu înzădar, diferenţa dintre cosmetică şi cosmetologie este comparată uneori cu diferenţa dintre astrologie (bazată pe simboluri şi interpretări) şi astronomie (bazată pe observaţii certe neîndoielnice).

Dar, să le luăm pe rând. În înţelesul actual, cosmetica este:

1. O ramură a industriei farmaceutice, care se ocupă cu fabricarea produselor cosmetice (produselor de îngrijire a pielii, părului şi unghiilor);

2. Un domeniu paramedical de activitate, care are drept scop întreţinerea corpului omenesc prin diverse metode/manopere de îngrijire şi/sau înfrumuseţare:

a) servicii clasice (coafură, manichiură, pedichiură, masaj, băi termale, SPA);

b) extensii (gene, păr, unghii);

c) machiaj artistic (de zi, de seară, corector);

d) tatuaje (ornamentale, sexuale, religioase, culturale, temporare, permanente);

e) piercing (corporal, oral, genital);

f) curăţarea mecanică a feţei;

g) diverse măşti (hidratante, emoliente, astringente, nutritive, calmante, tonice);

h) epilare (cu creme depilatoare, cu ceară, cu zahăr) etc.

Aşadar, cosmetica înseamnă îngrijire şi înfrumuseţare, iar cosmetologia – înfrumuseţare şi tratare. Prima este un domeniu paramedical, iar cea de-a doua – un domeniu medical şi anume o ramură a dermatologiei care se ocupă cu probleme de estetică biologică. Chiar dacă, în ultima vreme, tot mai multă lume preferă termenul “dermatologie estetică”, noţiunea “cosmetologie” nu este abandonată, nu a fost scoasă din uz.

Dermatologia însă nu are “monopol” asupra esteticului, asupra frumosului. Există o sumedenie de alte specialităţi, derivate în marea lor parte din chirurgie, care de asemenea sunt preocupate de estetica biologică. Dacă una din ele – chirurgia mini-invazivă – poate fi atribuită dermatologiei, fiind numită şi chirurgie dermatologică, celălalt domeniu – chirurgia invazivă – s-a conturat şi format în baza altor specialităţi.

Astfel, medicina estetică este o noţiune generalizatoare, care cuprinde mai multe domenii de activitate:

1. Medicina estetică non-invazivă (sinonime: dermatologie estetică, cosmetologie).

Specialitatea formatoare, de bază: dermatologia.

Metodele aplicate:

a) curăţarea galvanică a feţei;

b) măştile curative (de exfoliere, antiseboreice, antiacneice);

c) epilarea (cu ace, cu laser, cu IPL);

d) peeling-ul chimic superficial (cu acid lactic, acid glicolic, acid tricloracetic) şi profund (cu acid carbolic sau fenol);

e) peeling-ul mecanic superficial (microdermabraziunea cu microcristale de oxid de aluminiu) şi profund (dermabraziunea cu perie electrică, abrazivă sau cu microparticule de diamant);

f) cauterizarea (chimiocauterizarea, diatermocauterizarea, electrocauterizarea, radiocauterizarea, laserocauterizarea);

g) criodistrucţia (cu azot lichid, zăpadă carbonică) etc.

2. Medicina estetică mini-invazivă (sinonim: chirurgie estetică minoră, chirurgie dermatologică).

Specialităţile formatoare: dermatologia, chirurgia generală.

Metodele aplicate:

a) mesoterapia (microinjecţii cu substanţe homeopate sau vitamine în stratul mijlociu al pielii);

b) scleroterapia (injectarea unor soluţii sclerozante în lumenul venelor);

c) combaterea ridurilor (injecţii cu acid hialuronic, toxină botulinică);

d) excizia şi înlăturarea unor formaţiuni cutanate superficiale (chist sebaceu, dermatofibrom, lipom, bazaliom, spinaliom, keratoacantom, melanom);

e) biopsia cutanată (de suprafaţă – shave biopsy, prin puncţie – punch biopsy, aspirativă – cu ac fin, prin chiuretaj, incizională, excizională) etc.

3. Medicina estetică invazivă (chirurgie plastică reconstructivă şi estetică).

Specialităţile formatoare: chirurgia generală, transplantologia, angiologia, oftalmologia, otorinolaringologia, chirurgia oro-maxilo-facială, mamologia, ginecologia, urologia etc.

Metodele aplicate:

a) liposucţia sau îndepărtarea depozitelor nedorite de grăsime (chirurgicală, non-chirurgicală, chimică, cu ultrasunete, oscilantă);

b) lifting-ul sau întinderea şi înlăturarea surplusului de piele (abdominal, facial, cu incizie, fără incizie – suspendat sau ancorat);

c) transplantul dermatologic (grefa de piele, autogrefe, alogrefe, implantul cu fire de păr);

d) chirurgia vasculară (flebectomia);

e) reconstrucţia degetelor (sindactilia, boala  Dupuytren);

f) diverse plastii (blefaroplastia, rinoplastia, otoplastia, cheiloplastia, mentonoplastia, mamoplastia, himenoplastia, faloplastia) etc.

Din cele expuse mai sus, putem conchide că un cosmetolog (cu studii în domeniu: facultate, rezidenţiat, doctorat + diverse cursuri de educaţie medicală continuă), fiind dotat, asistat corespunzător, poate oferi şi servicii cosmetce. Nu şi viceversa: un cosmetician (fără studii în domeniu: facultate, rezidenţiat, doctorat), având doar câteva săptămâni-luni de pregătire profesională, nu poate acorda servicii de cosmetologie, de medicină estetică. Altfel zis, un centru (paramedical) de frumuseţe nu poate fi pus pe acelaşi cântar cu un centru (medical) de cosmetologie, cu o clinică de estetică. Aşadar, medicina estetică şi componentele ei, dincolo de similitudini şi diferenţe (practice, clinice), ascunde multiple probleme de natură organizatorică – instituţională, juridică etc. Aici, probabil, trebuiesc căutate soluţiile şi oportunităţile.